Biancoshock ne-a arătat într-o joi seară că PUTEM

Yes, we can de Pantelimon, 24. August 2017

Cum ne-a ajutat Biancoshock să descoperim că „NU POT” e doar în capul nostru – o formă de autoflagelare rămasă din vremea când partidul unic ne spunea ce putem, avem voie sau nu să facem

A fost o seară între prieteni și vecini, animată de ideea jucăușă a lui Fra, italianul milanez care lucrează de mai bine de zece ani în spatele numelui Biancoshock. Numele, în sine, nu înseamnă nimic, dar spune multe: bianco (alb/pur) și shock (șocant) este o alăturare de termeni care se neagă reciproc. Cam așa a fost și exercițiul pe care ne-a pus să-l facem, unind într-un joc Turnul de Artă din Pantelimon și acoperișul unei clădiri de lângă el, pe care stă prima pictură ce amintește de viața trecută a cartierului – bătrâna croitoreasă.

De data aceasta pictura a fost protejată cu o prelată, iar acoperișul ne-a servit drept țintă. Câteva zeci de oameni au aruncat joi aseară, de pe turn, mii de bile colorate în gălețile așezate de Biancoshock în forma cuvintelor: NU POT. Italianul citise poveștile cartierului, adunate în proiectul Uriași de Pantelimon, și a înțeles că o parte din ele ascund în ele acel trecut comunist în care nu puteam să facem una, alta, și care continuă să ne tragă în spate viitorul. Așa că ne-a oferit ocazia să ne despărțim de trecutul greu și gri cu niște bile ușoare ca vântul și colorate curcubeu.

Nimerind ținta „NU POT” dovedești de fapt că POȚI! – i-am zis surprinsă lui Biancoshock, când am înțeles rațiunea proiectului lui. I-au râs ochii. Îi mai ieșise încă un proiect care vorbește de la sine, așa cum îi place lui să-și caracterizeze operele. Pentru că oamenii nu mai citesc, zice. De asta a ales să abandoneze universitatea unde studia comunicarea și să le vorbească oamenilor printr-o altă formă de comunicare: arta stradală efemeră, acea formă de artă măturată după o zi-două de gunoierii orașelor, dar care continuă să rămână în mintea oamenilor sub forma unor senzații sau revelații pe care le-au avut atunci când au venit în contact cu ea. Iar noi am avut câteva astfel de revelații.

În primul rând că o mulțime de oameni au rău de înălțime și frică de scara transparentă care înconjoară turnul. Ar fi închis ochii, dar trebuia să-i și deschidă, era păcat să ajungi sus și să nu vezi priveliștea. Unii se țineau aproape de zid, dar pentru că ar fi vrut să arunce și cu bile în NU POT-ul lui Biancoshock își făceau curaj, se țineau bine cu o mână de balustrada scării și cu alta aruncau cu sete ca să nimerească gălețile de pe acoperiș. Fie că nimereau sau nu, asta avea efectul unei doze de curaj nebănuit. Uitau de înălțime, de frică, de tot, își afundau mâinile în sacii cu bile și încărcați cu muniție se repezeau să arunce în găleți. „E addictive!”, exclama entuziast o fată care până atunci se ținuse rezervată de frica înălțimii.

N-a rămas nimeni care să nu fi nimerit măcar o găleată din NU POT. Doamna Nela, al cărei prim, unic și ultim loc de muncă a fost departamentul de creație al Postăvăriei Române, s-a bucurat mai ceva ca un copil. 40 de ani a creat modele de stofe inspirate din revistele Burda importate de fabrică, cu voie de la partid. 40 de ani în care a văzut, la fel ca Turnul de apă, cum crește și se schimbă cartierul. Arunca cu bile, ne mai povestea cum orăcăriau broaștele din parc la zidul fabricii, pe la începuturi, se bucura când nimerea din prima câte o găleată și dădea indicații începătorilor, despre cum să arunce ca să aibă succes. La un moment dat îmi spune încinsă de efort și entuziasm:

• Dar știi ce de lucrări interesante face băiatul ăsta?

• Cine, Biancoshock?

• Da. M-am uitat aseară pe site-ul lui, că am avut un pic de timp, erau nepoții plecați de acasă. Foarte mult mi-a plăcut ce face. E creativ să știi!

• Așa-i, nu?

• Da, păi uite ce ne-am distrat și noi aici!

Când bilele s-au terminat și seara începea să se lase, ne-am mutat în spațiul Make a Point ca să îi vedem și celelalte lucrări ale artistului, într-o prezentare oferită celor prezenți. A fost cu zâmbete și stânjeneli. Pentru că spiritul creativ al lui Biancoshock știe al naibii de bine să scoată la suprafață și să plesnească cu un bici fin de ironie vanitatea, lăcomia, orgoliul și toate păcatele vechi și noi ale lumii. Cu oglinda asta în față a rămas că ne vom revedea cu Biancoshock și în 13-15 octombrie, la Street Art Days, când și alți artiști vin la Make a Point ca să-și expună ideile.

Vino și tu la Zilele Uriași de Pantelimon, 13-15 octombrie 2017 la Make a Point și descoperă arta urbană realizată de artiștii români și internaționali pe acoperișile din Pantelimon sau înscrie-te la workshop-urile noastre și ia parte la evenimentele de artă publică! Află mai mult pe pagina noastră de Facebook.

#uriasidepantelimon    #giantsofpantelimon

***

Despre Make a Point

Make a Point are experiență de 10 ani atât în proiecte de regenerare și reconversie de spațiu industrial, intervenție culturală, cât și în realizarea de proiecte artistice acolo unde accesul la cultură este limitat sau îngrădit (mai ales prin lipsa infrastructurii publice). Organizația Make a Point a început prin a reabilita un spațiu industrial și a-l reconverti în centru cultural. A transformat o fosta secție de repasat în spațiu expozițional modern, sală de proiecție, bibliotecă și videotecă, și a transformat vechiul turn de apă al fabricii într-o instalație artistică unică în oraș, păstrându-i totodată funcțiunile utilitare.

***

Despre Uriași de Pantelimon

Uriași de Pantelimon, community art project de Mădălina Roșca și Paul Arne Wagner, a demarat în 2016, ca un proiect pilot în cadrul căruia a fost finalizată prima pictură pe un acoperiș de uzină. În primăvara anului 2017 proiectul a continuat cu o vânătoare de povești în cartier și un call for artist internațional. Street Art Days va marca apogeul și totodată finalul proiectului ediția 2017.

***

Uriași de Pantelimon este un proiect Make a Point

Proiectul este finanțat în cadrul Programului cultural „București, Oraș participativ” de către Primăria Municipiului București, prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri: Red Bull, Havana Club, Aqua Carpatica, Institutul Italian de Cultură, Institutul Francez, Danish Arts Foundation, Frufru, Bicicletele Pegas, Hotel Est

Partener de mobilitate: Uber

Parteneri media: Radio Guerrilla, Scena9, Vice, Igloo, IQads, noizz.ro, Festivalier
(listă în curs de actualizare)