Water Tower Art Gallery
Galeria din Turn Prin natura lor, turnurile de apă sunt...

Galeria din Turn

Prin natura lor, turnurile de apă sunt obsolete, aparțin altor vremuri, de industrializare în pași repezi. Astăzi sunt abandonate, folositoare uneori animalelor ca adapost pe vreme rea, sau ascunzătoare îndrăgostiților, precum buncărele în Albania. Devin incomode planurilor antreprenoriale noi, și sunt mai nou detonate, uneori foarte stângaci și periculos (cum s-a întamplat la Geromed Mediaș), dar întotdeauna spectaculos.Există în România și câteva turnuri centenare, cu arhitectură impresionantă, esențiale pentru memoria și identitatea locului, atunci când amintesc despre vremurile în care alimentau cu apă mai bine de jumătate din locuitorii unui oraș, jumătate dintre bunicii locuitorilor de acum, dacă stai să te gândești așa. Cum este cazul Turnul de Apă din Grădina Publică de la Brăila (1910), a cărui înfățișare desprinsă avant la lettre din Odiseea Spațială (1968, regia Stanley Kubrick).

Turnul de Apă, reabilitat de Asociația Culturală Make a Point, nu face parte din categoria de mai sus. Este un turn oarecare de uzină și arată ca multe altele din generația sa (anii ‘60). Dar destinul lui nu a fost tragic, el este unul dintre foarte puținele turnuri de apă încă funcționale, așa că va mai face parte din peisajul urban mult timp de acum înainte.

În noaptea de Revelion, 2012-13, Turnul de Apă s-a deschis locuitorilor orașului în noua formă, de Turn de Artă, cu noua lui identitatea vizuală („Perdeaua verde” proiectată de artistul româno-libanez Daniel Georges și votată ca favorită de către bucureșteni în luna Octombrie).

Petrecerea pentru inaugurarea turnului a adunat în preajma lui câteva sute de oameni care au mâncat, băut, dansat și numărat secundele până la dezvelirea picturii de pe turn. Tot în noaptea de Revelion s-a deschis Galeria din Turnul de Artă cu expoziția a jumătate din cele peste 40 de lucrări care au concurat pentru a fi pictate pe turn, expuse la înălțime, pe cilindri, în spatiul generos. Doar prima dintr-un șir de expoziții și evenimente potrivite pentru spațiul vertical, care vor aduce turnul mai aproape de locuitorii cartierului.

În prima jumătate a lui 2013 va fi gata scara elicoidală care va permite accesul până în vârful turnului și il va răsplăti pe finalistul ascensiunii a 162 trepte cu o priveliște asupra orașului.

Nevoia acestei scări în jurul turnului, terminată cu o platforma panoramică, a devenit clară abia atunci când ne-am urcat în Turnul din Pantelimon (pentru moment pe singura și anevoioasa scară verticală din interior). Vederea de ansamblu asupra orașului, văzută din Pantelimon, este ilustrativă pentru a înțelege orașul din estul Europei, și cartierul dormitor. Este poate esențială pentru a internaliza un oraș ca Bucureștiul, care se lasă descoperit greu, și ca să fie înțeles și îndrăgit trebuie cucerit și de pe marginile lui, nu doar din centru. Demersul curatorial din jurul scării propune tocmai un astfel de traseu întru descoperire.

by Madalina Rosca

Text published in Igloo magazine, no. 134 February 2013

The art proposals in competition for the painting can be found here.

TAP_imagine_proj6

 

About Author
admin